Cum sa desenam Natura Statica?
UNELTE SI MATERIALE
-CREIOANE: unealta de desen cunoscuta pentru toata lumea este creionul grafic, facut din grafit.
Creioanele grafice incepand de la 9H-cel mai tare, care lasa o urma gri foarte pala-pana la H si HB. Apoi se trece de la B pana la 9B-cel mai moale, care lasa cea mai inchisa urma din toate.
Este de retinut ca fiecare grad de creion va da valoarea maxima de tonalitate inchisa si ca prin apasarea mai tare a creionului tonul nu se mai inchide. Daca e nevoie de un ton mai inchis, va fi necesara folosirea unui creion mai moale.
Din acest motiv sunt de obicei facute desenele cu creioane HB sau mai moi.
-BATOANE DE GRAFIT: Astazi, multi artisti folosesc batoane de grafit pentru desenat. Acestea sunt versiuni mai groase ale aceleiasimine de grafit ce se gaseste in creioane. Se gasesc in tonuri HB, 3B, 6B si 9B si au diferite avantaje fata de ortodoxul creion "de lemn". Acestea au forma cilindrica, unii
-CARBUNE: Facute din lemn carbonizat, batoanele sunt gradateca moi, medii si tari, sau subtiri, medii sau groase. Se gasesc de asemenea batoane foarte mari si groase; acestea sunt cunoscute ca si "carbunele pictorului de scena".
Carbunele presat este mult mai tare si se lucreaza cu el mai curat decat cu batonul de carbune. Se gradeaza dupa tarie si densitate si se gaseste cu capatul rotund sau patrat.
Atat carbunele presat cat si cel nepresat se ascutesc mai bine folosind un cutit ascutit de bucatarie sau frecandu-le de smirghel.
-CREIOANELE ARTISTILOR, CARRE SI BATOANE CONTE: Creioanele seamana cu cele traditionale si se ascut in acelasi fel. Batoanele carre sunt pigment solid si au capatul patrat; acestea se ascut cel mai bine cu cutitul de bucatarie. Multe creioane au continut de ciara si spre deosebire de grafit, carbune si batoanele carre, se pot folosi fara a le fixa.
Cretele Conte sunt pigmenti naturali legati cu guma arabica. Cele mai populare culori sunt negru, alb, brunuri, ruginiuri si rosuri. Sunt eficiente pentru linii ondulate si suprafete de tonuri solide.
-ASCUTITOARE: Ascutitoarele de creioane fac varful neted si sunt folosite pentru batoanele de grafit. Pentru celelalte batoane si creioane, se obtine un rezultat mai bun folosind un cutit ascutit. Acestea permit ca varful sa fie ascutit astfel incat sa fie potrivit pentru stilul de lucru; el poate fi facut lung sau scurt, sau chiar ascutit la un anumit unghi.
-RADIERE si TORSOANE: Guma de mastic este moale si maleabila; se poate folosi si pentru a curata suprafete intinse si pentru a deschida tonul sau modelata pentru a crea accente. Radierele mai tari, de plastic,pot fi folosite cu marginea pentru a crea urme clare, incisive in zonele de tonuri. Trebuie avut grija ca atunci cand folositi radierele sa nu deranjati suprafata hartiei.
Un element ajutator la desen este torsonul, folosit pentru a imbina pigmentii de hartie.
-FIXATIVUL: Pentru a impiedica sa se intinda pe desen creionul, carbunele sau orice alt pigment moale, acesta trebuie fixat. Aveti grija sa urmariti instructiunile fabricantului cand il folositi. Retineti ca, odata fixat, pe desen nu se mai poate interveni. Se poate totusi lucra peste stratul fixat si se practica de obicei fixarea periodica, in timp ce se lucreaza.
-TUSUL: Este rezistent sau nonrezistent la apa. Cele doua tipuri se pot folosi impreuna, ca sa asteptati ca primul sa se usuce inainte sa-i aplicati pe celalalt, dar e bine sa nu le amestecati cand sunt ude. Tusurile nonrezistente la apa se pot dilua cu apa, dar spre desebire de cele rezistente, acestea sunt solubile dupa uscare. Aceasta calitate face posibila reudarea unei suprafete uscate pentru a face corecturi prin stergere cu un servetel.
TEHNICI DE BAZA:
Forma uneltei:
-CREIOANE: unealta de desen cunoscuta pentru toata lumea este creionul grafic, facut din grafit.
Creioanele grafice incepand de la 9H-cel mai tare, care lasa o urma gri foarte pala-pana la H si HB. Apoi se trece de la B pana la 9B-cel mai moale, care lasa cea mai inchisa urma din toate.
Este de retinut ca fiecare grad de creion va da valoarea maxima de tonalitate inchisa si ca prin apasarea mai tare a creionului tonul nu se mai inchide. Daca e nevoie de un ton mai inchis, va fi necesara folosirea unui creion mai moale.
Din acest motiv sunt de obicei facute desenele cu creioane HB sau mai moi.
-BATOANE DE GRAFIT: Astazi, multi artisti folosesc batoane de grafit pentru desenat. Acestea sunt versiuni mai groase ale aceleiasimine de grafit ce se gaseste in creioane. Se gasesc in tonuri HB, 3B, 6B si 9B si au diferite avantaje fata de ortodoxul creion "de lemn". Acestea au forma cilindrica, unii
producatori oferindu-le invelite intr-o pelicula de plastic, pentru a impiedica murdarirea degetelor si care este inlaturata de ascutirea "creionului". Exista si batoane mai groase si scurte, de forma hexagonala, intr-o gama similara de tonuri.
-CARBUNE: Facute din lemn carbonizat, batoanele sunt gradateca moi, medii si tari, sau subtiri, medii sau groase. Se gasesc de asemenea batoane foarte mari si groase; acestea sunt cunoscute ca si "carbunele pictorului de scena".
Carbunele presat este mult mai tare si se lucreaza cu el mai curat decat cu batonul de carbune. Se gradeaza dupa tarie si densitate si se gaseste cu capatul rotund sau patrat.
Atat carbunele presat cat si cel nepresat se ascutesc mai bine folosind un cutit ascutit de bucatarie sau frecandu-le de smirghel.
-CREIOANELE ARTISTILOR, CARRE SI BATOANE CONTE: Creioanele seamana cu cele traditionale si se ascut in acelasi fel. Batoanele carre sunt pigment solid si au capatul patrat; acestea se ascut cel mai bine cu cutitul de bucatarie. Multe creioane au continut de ciara si spre deosebire de grafit, carbune si batoanele carre, se pot folosi fara a le fixa.
Cretele Conte sunt pigmenti naturali legati cu guma arabica. Cele mai populare culori sunt negru, alb, brunuri, ruginiuri si rosuri. Sunt eficiente pentru linii ondulate si suprafete de tonuri solide.
-CREIOANELE COLORATE SI CREIOANE PASTEL: Creioanele colorate sunt facute intr-un mod asemanator creioanelor de grafit. Pigmentul este amestecat cu lut si un liant si acest amestec este apoi impregnat cu ciara. Creioanele pastel, desi asemanatoare creioanelor colorate, sunt facute dintr-o fasie de pasteltare fixata intr-un invelis de lemn. Sunt foarte usor de folosit si fac desenele foarte puternice.
Sunt de efect mai ales folosite pe un suport colorat. Ambele se ascut bine cu cutitul de bucatarie.-ASCUTITOARE: Ascutitoarele de creioane fac varful neted si sunt folosite pentru batoanele de grafit. Pentru celelalte batoane si creioane, se obtine un rezultat mai bun folosind un cutit ascutit. Acestea permit ca varful sa fie ascutit astfel incat sa fie potrivit pentru stilul de lucru; el poate fi facut lung sau scurt, sau chiar ascutit la un anumit unghi.
-RADIERE si TORSOANE: Guma de mastic este moale si maleabila; se poate folosi si pentru a curata suprafete intinse si pentru a deschida tonul sau modelata pentru a crea accente. Radierele mai tari, de plastic,pot fi folosite cu marginea pentru a crea urme clare, incisive in zonele de tonuri. Trebuie avut grija ca atunci cand folositi radierele sa nu deranjati suprafata hartiei.
Un element ajutator la desen este torsonul, folosit pentru a imbina pigmentii de hartie.
-FIXATIVUL: Pentru a impiedica sa se intinda pe desen creionul, carbunele sau orice alt pigment moale, acesta trebuie fixat. Aveti grija sa urmariti instructiunile fabricantului cand il folositi. Retineti ca, odata fixat, pe desen nu se mai poate interveni. Se poate totusi lucra peste stratul fixat si se practica de obicei fixarea periodica, in timp ce se lucreaza.
-TUSUL: Este rezistent sau nonrezistent la apa. Cele doua tipuri se pot folosi impreuna, ca sa asteptati ca primul sa se usuce inainte sa-i aplicati pe celalalt, dar e bine sa nu le amestecati cand sunt ude. Tusurile nonrezistente la apa se pot dilua cu apa, dar spre desebire de cele rezistente, acestea sunt solubile dupa uscare. Aceasta calitate face posibila reudarea unei suprafete uscate pentru a face corecturi prin stergere cu un servetel.
TEHNICI DE BAZA:
Forma uneltei:
Urme texturate:
Radiere:
Accente:
Tonuri/hasuri:
Tonuri/hasuri mazgalite:
Tonuri/hasuri eliptice:
Tonuri/punctari:
Tonuri/imbinari:
Tonuri/laviu:
Demonstratia 1
FRUCTE
1. Aranjati fructele pe bucata de lemn. Acest lucru are efectul de a tine imaginea legata, forma lemnului avand rolul de a delimita un spatiu bine definit, in care sunt asezate fructele. Incepeti prin a marca usor forma si pozitia blocului de lemn. Acordati o atentie deosebita pozitionarii corecte a unghiurilor liniilor care reprezinta marginile laterale. Pe aceasta indicati usor forma simpla si pozitia fructelor. Odata ce sunteti multumiti cu pozitionarea, folositi aceste linii pentru ghidare si retrasati marginile lemnului si umbra sa cu o linie mai inchisa, aplicand o presiune mai mare pe creion.
2. Desenati apoi bananele. Desi par sa fie curbate usor in spatiu, linia care le descrie formele trebuie sa prezinte fiecare usoara schimbare de directie. Observati cum una dintre banane intersecteaza sau se suprapune peste marginea blocului de lemn. Folositi o linie mai apasata sau mai groasa pe marginile bananei in umbra si o linie mai usoara pe partea luminata. Sectiunile inclinate care formeaza lateralele bananei trebuie indicate folosind linii usoare.
3. Para si lamaia sunt desenate la fel. Pe masura ce desenati, fiti atenti nu doar la forma fiecarui fruct, ci si la formele create in jurul lor si intre ele, raportand forma si pozitia lor la banane si la marginea blocului de lemn. Aceste forme din jurul obiectelor se numesc forme negative si sunt la fel de importante ca obiectele in sine, sau formele asa-zise pozitive. Formele negative nu permit numai stabilirea acuratetii desenului, ci sunt si un echilibru pentru formele pozitive, fiind o parte importanta din compozitie.
4. Desenati portocala si marul. ca mai inainte, variati apasarea cu care trasati liniile; aplicati mai putina presiune pe partea luminata o abiectului si apasati mai tare pe partea din umbra. Fiti atenti in mod deosebit la tulpina sau la locul unde fiecare fruct a fost prins de planta si observati masura in care fiecare fruct taie marginea fundului de lemn.
5. Folositi cateva linii usoare pentru a descrie pozitia in care umbrele cad atat pe blocul de lemn, cat si pe fiecare fruct. Acestea nu trebuie exagerate - doua sau trei linii pentru fiecare fruct sunt de ajuns. Adaugati linii pentru a indica fiecare fasie din care este constituit blocul de lemn.
6. Adaugati linii blocului de lemn pentru a sugera fibra lemnului. Faceti aceste linii mai inchise in portiunile de umbra si la marginea lemnului. Acest lucru are efectul general de a reliefa fructele, care sunt mult mai deschise tonal.
7. Desi este in esenta un desen din linii, completati-l adaugand tonuri simple portiunilor aflate in umbra adanca. Aplicati tonurile folosind o serie de linii simple, urmand forma sau conturul fiecarei suprafete.
